- Cultural - nr. 915 / 21 Decembrie, 2011 - Parinte Vasile Citiriga, peste cateva zile, chiar in ziua de Craciun, se implinesc sapte ani de la prima slujba savarsita aici, in lacasul cel nou din catedrala "Invierea Domnului”. In octombrie anul acesta a inceput si pictura zidurilor interioare. Ieri am vorbit cu domnul Corneanu despre pictura bisericeasca, despre pictura bisericii acesteia. Azi, incep dialogul cu dumneavoastra prin a va ruga sa spuneti cateva cuvinte evocatoare despre acel Craciun din 2004, apoi, despre pictura bisericii, privita din perspectiva slujitorului altarului, care sunteti. - Dupa cum se stie, si nu se va uita vreodata, am savarsit prima slujba in catedrala in ziua de Craciun din anul 2004, eveniment la care a participat si Adrian Paunescu, cel mai important ctitor al bisericii noastre. Stiam de-atunci ca urmeaza sa ne pregatim pentru pictura. Pregatirea aceasta a durat sapte ani, datorita faptului ca a fost nevoie de o baza materiala, de o baza umana, de specialisti, pentru a incepe o asemenea lucrare de anvergura, care va dura si ea, la randul ei, estimez acum, cam 10 ani. Pregatirea insasi pentru pictura a fost o bucurie, pentru ca, nu-i asa, ca sa pictezi trebuie sa ai pe ce sa pictezi. Ne-am bucurat atunci, impreuna cu Adrian Paunescu, de incheierea unei etape in desavarsirea constructiei, ridicarea zidurilor, incheierea constructiei propriu-zise. Fara sprijinul domniei sale nu am fi avut azi pe ce sa incepem aceasta etapa, pictura interioara a catedralei. In cei sapte ani scursi de la prima slujba aici am cautat solutii, am ales cea mai buna varianta de pictura, cea mai buna tehnica, cel mai frumos stil, care sa fie privit bine si de ochiul omului necunoscator si de ochiul specialistului. Am ales tehnica fresca, dar un stil care nu este un stil bizantin, ci unul neobizantin. Eu consider alegerile facute ca fiind cele mai bune. - Incep