Statele din afara zonei euro care aderă la noul pact fiscal european nu vor să contribuie la fondul de urgenţă din cadrul FMI.
În dimineaţa zilei de 9 decembrie, 23 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se angajau să ia parte la un nou pact fiscal pentru combaterea crizei. Între timp, numărul liderilor care intenţionează să adere la acest acord interguvernamental a crecut. Unul dintre pilonii principali ai strategiei anticriză elaborată atunci este înfiinţarea unui fond de urgenţă special în cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 200 de miliarde de euro. Potrivit planului iniţial, statele din uniunea monetara urmau să pună la bătaie 150 de miliarde de euro, iar cele din afara acesteia - 50 de miliarde de euro.
Marea Britanie refuză din start
Însă câteva dintre ţările care au anunţat că vor să facă parte din noua înţelegere s-au răzgândit în ceea ce priveşte cedarea unor sume ridicate pentru acest mecanism.
Miniştrii de Finanţe din zona euro au confirmat luni că vor contribui cu 150 de miliarde de euro pentru înfiinţarea fondului de urgenţă. Statele care nu fac parte din zona euro se arată din ce în ce mai reticente în a bloca părţi importante din rezervele valutare ale băncilor centrale pentru a contribui la acest fond.
Marea Britanie a fost prima care a refuzat să contribuie. Liderii europeni au cerut statului să participe la înfiinţarea mecanismului, chiar dacă premierul David Cameron a refuzat să adere la noul pact fiscal, el fiind de altfel singurul lider european care şi-a exprimat dreptul de veto la Summitul de la Bruxelles pentru a împiedica modificarea tratatelor europene. Oficialii au cerut Marii Britanii o contribuţie de 25 de miliarde de lire sterline (29,7 miliarde de euro), însă statul a refuzat.
Similar, Miroslav Singer, guvernatorul băncii centrale a Cehie
