În centrul social condus de preotul Nicolae Tănase la Valea Plopului şi la Valea Screzii, trăiesc astăzi 403 suflete - copii abandonaţi, copii fără părinţi pe care nimeni nu-i vrea, copii abia născuţi, mame în dificultate ori bătrâni lăsaţi de oameni fără suflet pe marginea drumului. Odinioară, îi ştia pe toţi pe nume.
"Când erau 328, am cunoscut tot, inclusiv numele. De când am sărit de la 328 la 403, nu mai ştiu această diferenţă, pentru că am fost şi foarte ocupat, şi numărul e foarte mare", spune preotul, care a înfiinţat în 1994 Asociaţia Pro Vita pentru născuţi şi nenăscuţi.
La început, avea în grijă câteva suflete, însă numărul lor a crescut de la lună la lună. "Locul ăsta a crescut de nevoie. Adică, nemaincăpând copiii în sat, la familiile, care îi ţineau sau în casele vechi cumpărate de noi, ne-am instalat pe prundul acesta. Apoi a trebuit să tot continuăm şi am tot construit", povesteşte preotul.
Astfel au apărut 17 case, în cadrul Centrului Social Pro Vita pentru născuţi al Parohiei Valea Plopului şi în cel al Asociaţiei Pro Vita din Valea Screzii, în care locuiesc sute de copii.
Nu fixăm o dată de plecare, dacă faci asta îl arunci în stradă
"Sunt beneficiari de toate vârstele şi stările, fie copii în pântecele mamelor lor, fie bătrâni, fie fete care au părăsit orfelinatul la 18 ani, au venit şi au rămas la noi, fie mame cu probleme diverse, fie persoane fără adăpost. La noi se stă de la minus opt luni la plus 86 de ani. Nu fixăm o dată de plecare, pentru fixând o dată de plecare practic îl dai în stradă", spune părintele Tănase, care încearcă să le facă un rost, să cumpere pământ şi să-i ajute să îşi facă o casă pe cei care au depăşit vârsta de 18 ani.
"Nu-l îndepărtăm nici la 18 ani, nici după aceea, nici după ce se căsătoreşte, pentru că dacă nu avem un comportament de mamă şi de tată nu-i e bine copilului.