Ceea ce se întîmplă acum în Rusia ar trebui să ne preocupe mai mult. O dată, pentru că unda de şoc a unui eventual seism politic şi social în Rusia se va resimţi, cu siguranţă, în întreaga Uniune Europeană. O Uniune zguduită deja de propriile crize interne. Şi a doua oară, pentru că unele evoluţii ruseşti pot servi foarte bine drept lecţii şi în România.

Ce se întîmplă, de fapt, în Rusia, după alegerile contestate din 4 decembrie? Manifestaţiile de protest nu numai că sînt cele mai ample din era post-Elţîn, ba – se spune – chiar de la prăbuşirea Uniunii Sovietice încoace. Relevant este faptul că, aşa cum o arată relatările de la faţa locului, protestele sînt animate de clasa de mijloc rusească şi de categoriile tinere şi educate.

Aceste amănunte, deloc întîmplătoare, vin să contrazică imaginile-clişeu despre Rusia lui Putin (sau a lui Putin şi a lui Medvedev, dacă e să fim corecţi, deşi, pînă la urmă, tot a lui Putin e). „Ştiam“ pînă acum că între clasa mijlocie şi regimul „democraţiei controlate“ al lui Putin exista, să spunem aşa, o „convieţuire paşnică“. Regimul era mulţumit cu distanţarea clasei mijlocii de activitatea politică şi cu lipsa ei de interes faţă de idei precum liberalizarea societăţii, drepturile omului, independenţa presei, abuzurile din armată. De cealaltă parte, clasa mijlocie se mulţumea cu o anumită stabilitate economică, cu accesul la bunurile „capitaliste“ din supermarketuri şi excursiile în Europa.

DE ACELASI AUTOR Un altfel de sfîrşit al lumii Trei iluzii ale dreptei de pe la noi Oficial, sîntem iar în "zona gri" Ceauşescu şi o campanie obosităCeva s-a rupt însă în tot acest concubinaj din interes. Şi se rupsese încă de mai înainte. Rezultatul neconvingător şi oricum contestat al alegerilor din 4 decembrie a fost doar exprimarea publică a unei nemulţumiri care fierbea deja în străfundurile societăţii ruse.

Inter