Urbanizarea si boom-ul imobiliar au afectat si afecteaza inca terenurile agricole dintr-o buna parte a Europei.

Ziarul La Tribune citeaza ca, numai in Franta, dispar din circuitul agricol 26 mp de teren fertil pe secunda.

Unde sunt lanurile si livezile de altadata?

De vreo doua decenii, dispar si in Romania suprafete enorme de teren agricol, autorizandu-se executia de constructii civile sau industriale. Pentru stavilirea fenomenului, se fac studii si se stabilesc indicatori, sub denumiri hazlii, ca PUZ, PUD, POT, CUT, parca anume facute sa ti se para ca asta face parte din SF.

Daca ai bani, faci un PUZ sau un PUD, argumentezi cu POT si cu CUT, supui totul la aprobare si, cu putina influenta, se aproba rapid.

Un studiu facut in anii trecuti de catre specialistii Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Agricola Fundulea avertiza ca, din cele 6.000 de hectare de teren agricol pe care institutul le avea in 1990 pentru cercetari, au mai ramas numai 1.600 hectare.

In alte zone din nordul Capitalei, intre Baneasa si Otopeni, in apropierea Snagovului sau a Scrovistei, nicio autoritate locala n-a rezistat tentatiei de a ceda in fata presiunii intereselor.

Soseaua, care altadata strabatea lanuri si livezi, astazi este strajuita de supermarketuri, constructii industriale, vile si siruri de depozite.

Tranzactionarea speculativa este mai rentabila decat agricultura

Oare terenul agricol n-ar trebui sa constituie un obiectiv strategic, in conditiile cand cererea de alimente la nivel global este in continua crestere?

Obisnuim sa apreciem ca multimea de produse alimentare din import este legata de conjunctura preturilor, de inapetenta romanilor la a mai lucra pamantul sau lipsa de randament a activitatii agricole.

Autoritatile ocolesc sa accepte c