Copiii care sunt astăzi în clasa a X-a sunt născuţi la cinci ani de la execuţia Ceauşeştilor. Primele lor amintiri "politice" datează din epoca CDR. Au început şcoala odată cu cea de-a doua domnie a lui Ion Iliescu. Gimnaziul, odată cu înscăunarea lui Băsescu la Cotroceni. Astăzi, mai au încă doi ani până într-a XII-a. Abia atunci vor învăţa, organizat, din manualul de istorie supus curriculei, cine a fost Nicolae Ceauşescu.

Poveşti cu dictatori

Între timp, însă, copiii democraţiei au aflat despre viaţa şi "opera" politică a fostului dictator, în familie. Poveştile bunicilor şi decepţiile părinţilor au constituit surse de informaţii la prima mână. Tinerii au preluat informaţia ca atare şi au creat profilul dictatorului, postmortem. Nemulţumirile adulţilor, lipsa lor de încredere în actuala clasă politică, frustrările sociale generate de incompetenţă, corupţie şi criză au condus la "umanizarea" imaginii lui Ceauşescu şi a epocii sale.

Dimpotrivă, cei mai puţin afectaţi de cursul actualei democraţii au rezistat tentaţiei de a idealiza portretul dictatorului, tinerii percepând în nota reală ceea ce a însemnat Ceuşescu pentru naţie.

Imaginea lui Ceauşescu la liceul lui Nicolae Văcăroiu

Ca să aflu opinia celor dintr-a X-a, am bătut la porţile câtorva licee. La Caragiale e inspecţie. La Monnet e jale şi derută. "Nu mai vrem să ajungă iar numele liceului în astfel de situaţii. Nu ştim ce mai iese şi din astea", îmi spune o doamnă directoare.

Spre deosebire de mofturile liceelor din centru, liceul de "cartier" Constantin Brâncoveanu nu se teme de interpretări şi maşinaţiuni. "Sigur că da. Putem vorbi cu copiii. Cei dintr-a X-a sunt chiar sus, în laboratorul de istorie. Dar ei n-au învăţat încă despre Ceauşescu" îmi spune doamna directoare. Cu atât mai bine, spun, şi mă conduce la etaj.

Acesta este liceul unde au învăţat, în anii