"Ai auzit ceva... poate că tu ştii mai bine, că lucrezi la ziar. Se duce euro? Ce facem cu banii?". Lucrez de ceva vreme la "ziar" şi-mi trece pe sub privire o cantitate enormă de informaţii despre euro, despre criza care ameninţă moneda, dar niciodată n-am considerat că problema va deveni personală. Întrebarea, pusă de o rudă apropiată, m-a făcut să mă înfior şi să mă trezesc la realitate. Ce să răspund?

Să-i spun o poveste, aşa cum scriu la ziar? Ar suna cam aşa:

Neîncrederea şi atacurile pieţelor, neînţelegerile dintre politicieni şi lipsa de hotărâre a măsurilor luate au fost condimentele care au dat gust amar poveştii din acest an a crizei datoriilor pe ambele maluri ale Atlanticului. Euro este în pericol din cauza neîncrederii investitorilor, intereselor protecţioniste şi a viziunilor dogmatice diferite ale politicienilor, care au aruncat în ghearele crizei nu numai state considerate a fi la periferia zonei euro, ci şi marile economii precum cea a Germaniei, cea mai mare din Europa, şi cea a Franţei.

Unui cititor obişnuit de ziar i-aş explica: De neînţeles este faptul că, deşi din toate părţile au venit şi vin în continuare avertismente că înrăutăţirea crizei din uniunea monetară va avea un impact teribil în întreaga economie mondială, nu doar în Europa, politicienii îşi ascund lipsa de idei sub umbrela protejării intereselor populaţiei. Incredibil este că o componentă principală a zonei euro, Italia, este lăsată să cadă pradă panicii pieţelor şi atacurilor speculative.

Uşor, uşor m-aş apropia de problemă:

Între timp, unii analişti, unele guverne şi companiile au început să numere zilele până la destrămarea zonei euro şi să facă planuri pentru amortizarea şocului (idei care mi s-ar fi părut de neconceput la începutul anului). Şi pe scena financiară din SUA politicienii au jucat roluri principale, aducând ţara în pragul unui default