În totală contradicţie cu declaraţiile de acum ale preşedintelui Traian Băsescu, proiectul de revizuire a Constituţiei, plecat de la Palatul Cotroceni la începutul lunii iunie, propunea să fie eliminat de tot avizul Parlamentului pentru începerea urmării penale, anchetarea sau arestarea unui ales (fie el şi membru al Guvernului sau nu).
Mai exact, proiectul de revizuire prevedea, în cazul urmării, percheziţiei, reţinerii, arestării sau trimiterii în judecată, doar că se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Documentul gândit de Preşedinţie propunea şi eliminarea din Constituţie a alineatului privind infracţiunile flagrante. Este vorba de alin. 3, al art. 72, care stabileşte că: „În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri".
„În afară de imunitate pentru declaraţii, pentru activitate parlamentară şi declaraţii politice nu mai e nevoie de un aviz al Parlamentului pentru arestarea sau anchetarea unui membru al Parlamentului", declara preşedintele Traian Băsescu, pe 1 iunie 2011, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării proiectului de revizuire iniţiat la propunerea Guvernului.
Acum, în schimb, la doar jumătate de an distanţă, şerful statului pledează pentru o întoarcere a busolei cu 180 de grade, declarându-se public în favoarea întăririi avizului parlamentar şi deci, a transformării acestuia dintr-o chestiune pur formală într-un filtru judiciar. Cele mai proaspete detalii, aici.
În totală contradicţie cu declaraţiile de acum ale preşedintelui
