O criză diplomatică se profilează la orizont între Franţa şi Turcia după ce deputaţii francezi au aprobat un proiect de lege destinat să penalizeze persoanele care neagă genocidurile. Turcia, care nu recunoaşte genocidul armean, şi-a retras ambasadorul de la Paris în semn de protest faţă de adoptarea acestei legi.

Matei Vişniec:

Trebuie să ne aşteptăm în primul rând la un “conflict profund şi durabil” între Paris şi Ankara. Am citat din editorialul ziarului Le Monde, care se întreabă, la fel ca şi Liberation, de ce era nevoie ca acest proiect de lege să fie pus în discuţie chiar acum? Ambele ziare ajung la aceeaşi concluzie, şi anume că avem de-a face cu un context electoral în perspectiva prezidenţialelor de anul viitor, iar dreapta franceză are nevoie de votul comunităţii armene din Franţa, evaluată la 500.000 de persoane. Ar fi vorba deci, cum spune Le Monde, de o lege "electoralistă, de circumstanţă".

Este oarecum ciudat faptul că deputaţii francezi au aprobat, cu o covârşitoare majoritate, o lege pe care majoritatea editorialiştilor nu o consideră oportună. "Nu în felul acesta asigurăm respectul datorat unor pagini tragice din trecutul unor comunităţi”, subliniază editorialistul ziarului Le Monde. Iar editorialistul din Liberation consideră chiar că această lege este periculoasă pentru că neagă de fapt dreptul la dezbatere, ori exact acest lucru duce la proliferarea "negaţionismului". Opinie împărtăşită chiar şi de unii lideri proeminenţi ai dreptei, cum ar fi ministrul de externe Alain Juppé, căruia Liberation şi publicaţia satirică Le Canard enchaîné îi atribuie următoarea reacţie: "Această propunere de lege este, din punct de vedere intelectual, economic şi politic, o prostie fără margini. Nu avem nevoie să ne lansăm într-un concurs de genociduri pentru a recupera voturile francezilor de origine armeană".

Se pare însă că Nicolas