Zona predicţilor este una extrem de riscantă mai ales atunci când obiectul acestora îl reprezintă evoluţiile globale. Voi încerca totuşi astăzi să atrag atenţia asupra acelor dezvoltări care ni se par cele mai probabile pe termen scurt şi mediu.

Astfel, în pofida tuturor speranţelor şi a optimismului unor guverne sau al unor personalităţi publice din întreaga lume, anul 2012 nu va marca sfârşitul crizei globale. Criza va continua să afecteze în mod esenţial planeta, dar consecinţele acesteia sunt încă foarte greu de prevăzut. Comportamentele economice probabil se vor schimba în mod esenţial, decidenţii politici vor fi de multe ori obligaţi să ia hotărâri pe care astăzi nici nu şi le pot imagina, uneori chiar vom sesiza apariţia unor tensiuni interstatale care acum nici nu ne trec prin minte. Raportul de pondere economică şi politică dintre diversele continente se poate schimba semnificativ, în mod cert în defavoarea Europei şi, probabil, chiar şi în defavoarea Americii de Nord. Şi ierarhia ţărilor emergente va fi alta, China pierzându-şi poziţia dominantă din acest grup de state.

Pe termen scurt singura evoluţie uşor de previzionat este aceea a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, atâta vreme cât instabilitatea pare a se reinstaura repede într-un Egipt controlat de armată, dar mai ales atâta vreme cât Siria continuă să fie locul de desfăşurare al unor ample manifestaţii ale opoziţiei, dar şi locul în care formele represive devin pe zi ce trece tot mai sângeroase. Ambele state, atât Egiptul, cât şi Siria au un potenţial geo-strategic important şi deci evoluţiile politice din acele state vor avea consecinţe globale. Recentele manevre ale armatei siriene arată hotărârea guvernului de la Damasc de a rezista militar oricărei intervenţii internaţionale. Europa anului 2012 va suferi schimbări esenţiale. E greu de ştiut dacă moneda euro v