Atentatele comise în Germania de grupul Subterana Naţional-Socialistă şi naţionalistul eurosceptic exaltat Anders Behring Breivik au provocat un veritabil şoc. La fel şi în Norvegia, unde s-a impus în actualitatea anului 2011 problema pericolului extremismului de dreapta. Prezenţa unor partide extremiste în parlamente sau chiar în guverne sunt semnale alarmante pentru statul de drept şi pentru sistemul democratic. În numeroase ţări europene se observă o ofensivă a forţelor naţionaliste, deseori bagatelizate sau ignorate.

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok:

Un bilanţ sumar. Atentatele comise în Germania de către grupul Subterana Naţional-Socialistă şi naţionalistul eurosceptic exaltat Anders Behring Breivik în Norvegia au readus în actualitatea anului 2011 problema pericolului extremismului de dreapta. Prezenţa unor partide extremiste în parlamente sau chiar în guverne sunt semnale alarmante pentru statul de drept şi pentru sistemul democratic. În numeroase ţări europene se observă o ofensivă a forţelor naţionaliste, deseori bagatelizate sau ignorate.

Atentatul teroristului norvegian Anders Behring Breivik, un naţionalist exaltat, antiglobalist şi un adversar declarat al Uniunii Europene, a atras atenţia asupra unui pericol care multă vreme a fost subapreciat, bagatelizat sau, pur şi simplu, ignorat. Chiar dacă Breivik a acţionat de unul singur, „Manifestul” său, publicat pe internet, cuprinde toate stereotipurile ideologice care într-o măsură mai mică sau mai pronunţată pot fi identificate şi în programele unor organizaţii, partide, grupări sau asociaţii etichetate drept neofasciste, neonaziste, naţional-populiste, extremiste sau radicale de dreapta. Soluţiile autoritare cuprinse în programele acestor partide care, între timp, au apărut în mai toate ţările europene, pornesc de la idei etnocentriste, deseori şi rasiste şi antisemite. @