În ultimii cinci ani, toate zonele libere din ţară, deci şi cea din Giurgiu, au beneficiat de un sprijin anual de la statul român, sub forma unui ajutor regional. Zona Liberă Giurgiu a primit banii doar în primul an, în 2005. Dar, din al doilea an, Ministerul Finanţelor Publice nu a mai trimis aceşti bani cu destinaţie specială pentru Zona Liberă Giurgiu, ci i-a inclus în bugetul destinat judeţului.

Direcţia Finanţelor Publice Giurgiu nu a mai făcut distincţia, la momentul împărţirii banilor veniţi ca buget pentru judeţ, astfel că, din 2007, Zona Liberă a fost prejudiciată, în total, de peste 26 de miliarde de lei vechi. Această sumă impresionantă a ajuns, ca repartizare, în conturile primăriilor din judeţ.

„Supravieţuim cu greu, în condiţiile în care avem de recuperat sume importante de bani, care ne-ar fi asigurat o bună funcţionare. Pe deasupra, ne confruntăm şi cu o acută lipsă de agenţi economici, criza făcându-i pe mulţi să renunţe la contractele de închiriere sau de concesiune pe care leaveau”, declară, pentru Adevărul, Mihai Gabriel Miron, directorul Zonei Libere Giurgiu.

Zona Liberă s-a vrut un magnet pentru investitorii străini

Zona Liberă Giurgiu s-a înfiinţat prin HG 788/1996, în scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale. Atât amplasamentul – pe malul canalului Planteor – cât şi existenţa unor utilizatori preponderent cu activitate industrială i-au conferit un specific deosebit Zonei Libere.

La înfiinţare, pe lângă funcţia tradiţională de centru gravitaţional pentru fluxurile comerciale internaţionale, Zona Liberă Giurgiu avea ca obiective prioritare atragerea investitorilor străini pentru dezvoltarea de activităţi industriale, precum şi stimularea exporturilor de pr