Când spunem „La mulţi ani!” sau „Sărbători fericite, cu bine, cu noroc, cu sănătate, cu bogăţie!”, de fapt rostim o vrajă. Cercetătorii care au studiat fabuloasele credinţe ale poporului român au găsit explicaţii practice pentru fiecare cuvânt rostit în vederea „urărilor” de Sărbători .
„Menim pentru anul ce va să vie. Începând cu Naşterea Domnului şi încheind ciclul marilor Sărbători de iarnă cu Sfântul Ioan. Românul spune «La mulţi ani!» şi întotdeauna adăugăm ceva de menit: Sărbători cu bine, cu sănătate, cu dragoste şi aşa mai departe, ce dorim noi pentru cel căruia îi urăm”, ne spune doamna dr etnolog Doina Işfănoni.
Nici o vorbă nu e aruncată în vânt în perioada Sărbătorilor. Aflăm de ce de la profesor Ion Ghinoiu, coordonatorul Atlasului Etnografic Român. „Sistemul felicitărilor şi al urărilor întru mulţi ani, fericire şi sănătate, belşug adresate atât de frecvent în zilele ciclului Sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou se încadrează în marea categorie a actelor «de propiţiere». Urarea care ne stă pe buze la marile sărbători, «La multi ani!», a fost, iniţial, o vrajă pentru transmiterea sănătăţii, prosperităţii, fericirii, anilor mulţi prin puterea şi magia cuvântului. Urarea directă, dorinţa exteriorizată sub forma imperativă, exprimă dorinţa omului de altădată de a da semenilor sănătate, fericire, bogăţie etc. De aici a încoţit credinţa nemărginită în puterea cuvântului, care, odată pronunţat, este în stare să provoace apariţia obiectului sau a faptului desemnat.”
Magia cuvântului din perioada marilor sărbători a fost apoi transferată în celelalte zile ale anului. „De-a lungul secolelor şi mileniilor, continuă profesor Ion Ghinoiu, urarea directă a fost intens folosită în toate domeniile de viaţă socială. Urările conţin dorinţe pentru viitorul imediat: începutul unei zile, seri, nopţi (bună dimineaţa, bună ziua, bună seara, noapte bună