Recentul Campionat Mondial de handbal feminin din Brazilia, unde România a ocupat locul 13, a adus dezamăgire în sufletul suporterilor, dar şi al personajelor direct implicate. Jovial la sosirea la "Gala sportului vâlcean", desfăşurată aseară, selecţionerul Radu Voina s-a transformat rapid într-un om care suferă din cauza unei răni deschise atunci când am abordat subiectul turneului final din America de Sud.
Au trecut câteva zile de la revenirea din Brazilia. Cum caracterizaţi, la rece, tot ce s-a întâmplat acolo?
Am avut o evoluţie care ne-a dezamăgit în principal pe noi, care am fost acolo. Ne-am dat seama pe parcursul competiţiei că nu putem face treabă bună. Faptul că am venit mai devreme acasă decât a fost prevăzut, pe 14 decembrie în loc de 20, dovedeşte că obiectivul nu a fost îndeplinit. Mulţi au declarat că nu eram pregătiţi pentru o finală. Iată concluzia tristă, că nu a fost cazul. Şi ceea ce se anticipa de mult timp, că rezervorul handbalului românesc se goleşte, s-a dovedit a fi o realitate.
Care ar fi principalele motive pentru care România nu a putut urca mai sus de locul 13?
Nu s-a putut mai mult pentru că a fost un sistem nou de desfăşurare a competiţiei. Practic, acest Mondial a fost format din două campionate. Unul în grupă, în care conta foarte mult clasamentul, urmând ca încrucişările să se facă după o ecuaţie stabilită dinainte. Singurul meci în care România a jucat mai aproape de valoarea ei a fost cel cu Croaţia, dar cu un meci nu se poate rezolva totul, mai precis, această a doua parte a CM nu a fost pregătită cum trebuie.
"Noi, 5.000 de legitimaţi"
De ce diferenţa asta atât de mare între locul 3 la CE 2010 şi locul 13 la CM din Brazilia?
Diferenţa s-a făcut la numărul de jucătoare valoroase, care s-au împuţinat. Au apărut şi accidentările unor jucătoare foarte importante, ca
