- Social - nr. 916 / 22 Decembrie, 2011 Prima opereta romaneasca, Baba Harca, a avut premiera in 26 decembrie 1848, la Teatrul National din Iasi. Muzica a fost compusa de Alexandru Flechtenmacher (nascut in 23 decembrie 1823), care, printre altele, a pus pe muzica poezia lui Alecsandri, "Hora Unirii”. Textul operetei a fost scris de Matei Millo, care a interpretat in travesti rolul Baba Harca. Mai jos, cateva fragmente din cronica dramatica scrisa de Nicolae Filimon, parintele "Ciocoilor vechi si noi”: "...In Lipitorile satelor, abila pana a lui V Alecsandri ne arata tot ce sufera taranul de la plantele parazite si exotice care nabusesc pamantul Romaniei; in Prapastii, Millo ne arata de ce avem sa ne ferim ca sa devenim cetateni onorabili; el insa ne-a privit dupa scandurile magice si zarind pe chipul nostru reaua impresiune ce ne-a produs expozitiunea atator viciuri, ne dete pe Baba Harca si ne puse zambetul pe buze si linistea in inimi”..."Intriga pe care se tesa toate peripetiile acestei drame comice incepe astfel: Barzul, unul din flacaii cei tomnatici, isi aduce aminte cam tarziu ca tatal sau nu l-ar fi putut face pe dansul de nu-si lua de ajutor o femeie; si astfel, in ambitiunea lui de a perpetua neamul Barzestilor, se hotaraste a lua de sotie pe Viorica, fata lui Mos Ganju. In calitatea sa de viitorul sot al junei copile, cearca sa aiba de la dansa o anticipatiune de amor. Fata se impotriveste, caci tarancele au morala si buna-cuviinta innascute intr-insele. Barzu staruieste in protestatiunile lui de amor, dar este rau platit, caci fata-i da o palma”. Mai apoi intra-n scena Baba Harca, o "fermecatoreasa” intrata bine-n Europa, fapt ce nu-i e pe plac aprigului cronicar dramatic N. Filimon: "Ceea ce nu ne place in compozitiunea domnului Millo sunt strainismele ce a introdus in acest curat tablou romanesc. In tarile noastre exista in adevar fermecatori si ferm