Un nud fără nume a devenit cea mai titrată, citată, "vorbită" pictură din România. Este tabloul lui Tonitza care l-a cucerit din prima pe cel mai longeviv colecţionar român, doctorul Iosif Dona, încă de la prima apariţie publică. Acum este cea mai scumpă lucrare de artă vândută la o licitaţie din România. A trecut peste recordurile "absolute" ale lui Nicolae Grigorescu. Este vorba despre o vânzare premeditată, bine targetată, aşteptată. Comunicatele de presă care au precedat-o au avut titlu de can can: "Un nud realizat de Tonitza se pregăteşte să doboare recordul lui Grigorescu". Realitatea este că "Nudul" a fost pregătit pentru această tranzacţie, a fost scos din colecţia Dona în decembrie, lună aniversară pentru casa Artmark, iar în istoria scurtă a tabloului scrisă în catalog estimarea este minimalizată serios: brusc se vorbeşte despre dreptul de preemţiune al statului care, rău şi sărac cum este, nu plăteşte pentru capodopere. Acest Nud, o capodoperă a lui Tonitza, a fost în Muzeul Naţional, a rămas în Patrimoniul Naţional, dar, odată cu revendicarea şi retrocedarea colecţiei Dona din 2008, a primit şi un preţ uriaş la acea vreme: statul ar fi putut prelua lucrarea cu 375.000 euro. Estimarea din decembrie 2011, între 150.000 şi 250.000 de euro pare astfel un chilipir... Şi suma la care s-a oprit licitaţia, recordul de 290.000 de euro este încă foarte mică. Istoria, complotul aproape, de la estimarea pentru preemţiunea statului din 2008 nu o mai spune nimeni... Spre comparaţie, în 2007, Tonitza, ca şi acum, a trecut peste orice record al pieţei de artă, cu "Studiu pentru un portret", vândut la Monavissa (epoca Ghilduş) cu 320.000 de lei (licitaţia a pornit de la doar 172.000 de lei) adică 100.000 de euro. Nimeni nu îndrăznea nici să viseze că s-ar fi putut plăti pe vreo altă pictură din România o sumă muuuult mai mare. Dar cum Tonitza este comparat cu Matisse