Acurateţea cu care percepem culorile nu ţine doar de perfecta funcţionare a ochilor, ci şi de echilibrul endocrin al organismului. Studii recente arată că deficitul de hormoni tiroidieni ne alterează această capacitate.

Hormonii tiroidieni au un rol crucial în dezvoltarea organismului şi, în mod particular, în dezvoltarea sistemului nervos. Iar studiile recente, efectuate pe cobai, au arătat că hormonii tiroidieni joacă un rol fundamental şi în funcţionarea corectă a ochilor, în mod special a celulelor con, aflate la nivelul retinei, implicate în percepţia culorilor.

Cum ajungem să vedem în culori

La nivelul retinei există şapte milioane de celule vizuale fotosensibile. Este vorba despre două tipuri de celule: celulele con, care asigură în principal vederea în timpul zilei, şi celulele bastonaş, care asigură vederea când cantitatea de lumină este redusă. Diferenţa între aceste celule este că bastonaşele nu ajută la percepţia culorilor, ci numai a formelor. Percepţia culorilor este asigurată de celulele con. Oamenii de ştiinţă au observat că aceste celule sunt sensibile la trei culori din spectru: roşu, verde şi albastru.

Percepţia nuanţelor este dată de acţiunea luminii asupra unor substanţe din aceste celule, numite opsine, care suferă transformări atunci când celulele sunt expuse la lumină. Aceste transformări celulare acţionează asupra nervului optic, care transmite informaţia către scoarţa cerebrală, unde este interpretată, iar noi ajungem să vedem o anumită culoare. Deşi aceste substanţe nu sunt cu adevărat nişte pigmenţi, în funcţie de culoarea pe care o proiectează pe creier, ele se numesc opsină roşie, opsină albastră şi opsină verde.

Potrivit specialiştilor de la Institutul pentru Cercetări Cerebrale „Max Planck" din Frankfurt, citaţi de publicaţia „Science Daily", mamiferele, inclusiv oamenii, au la nivelul celulelor de ti