Banca Centrală Europeană, care culege datele din piaţă mai târziu decât BNR, a calculat ieri un curs de referinţă de 4,3000 lei/euro, în scădere cu circa 1,4% faţă de vârful atins la sfârşitul lunii noiembrie sub presiunea turbulenţelor puternice venite dinspre zona euro.
Şi BNR a marcat la cursul oficial continuarea tendinţei de apreciere a leului care devenise vizibilă din ultimele zile, calculând o paritate de 4,3011 lei/euro. Pe piaţa valutară interbancară cotaţiile au încheiat şedinţa de tranzacţionare chiar uşor sub pragul de 4,30 lei/euro după mai multe săptămâni în care ritmul de slăbire a leului începuse să le dea fiori celor cu credite în valută.
Analiştii grupului UniCredit consideră că BNR se teme ca o depreciere prea mare a leului să nu deterioreze şi mai mult portofoliile de credite în valută, mai ales pe cele de consum şi pentru IMM-uri, şi ca atare este improbabil să lase cursul să treacă de 4,4 lei pentru un euro pentru mai mult de câteva zile. În aceste condiţii, ei estimează că anul viitor cursul va evolua în intervalul 4,3 - 4,4 lei/euro, noi episoade de depreciere putând apărea oricând în funcţie de conjunctura externă.
Scăderea cursului este o oportunitate pentru achiziţia de valută pentru plata ratelor la creditele în valută pe ianuarie. Săptămâna aceasta moneda naţională s-a apreciat de la o zi la alta în raport cu euro pe fondul intrărilor de valută sezoniere şi al nevoii mai mari de lichidităţi în lei care generează vânzări de euro pe piaţă.
Mişcarea a fost susţinută de relaxarea înregistrată la nivelul întregii regiuni, excepţie făcând Ungaria, care a fost retrogradată de agenţia de rating Standard&Poor's la categoria "junk".
Prin contrast cu situaţia incertă din ţara vecină, România poate deveni mai atractivă pentru capitalurile străine, însă cel puţin deocamdată nu reuşeşte să se diferenţieze net la
