Pe undeva, eu ma uit cu invidie la traseistii din politica. Le invidiez sincer capacitatea de concentrare si schimbare a rolului demne de actori cu mare experienta. Le invidiez lipsa de scrupule inoxidabila si somnul lin de oameni fara dileme si convingeri.
Sa luam drept exemplu cazul Lilianei Minca, pentru ca e cel mai recent. Ani de zile, d-na Minca i-a atacat pe Traian Basescu si PDL, in toate felurile, cu si fara rost, cu si fara argumente. Era ca un tonomat. Moderatorul apasa pe buton si domnia sa isi recita partitura. Aceeasi partitura. Cateva exemple: "PDL a fost intotdeauna in ilegalitate", "PDL i-a ciuruit pe pensionari, profesori si muncitori", "am promis sa ii schimbam pe cei de la PDL, un rau extrem de mare pentru toate categoriile sociale din Romania".
Apoi, pentru d-na Minca a mai aparut o tinta, UNPR. Noul partid "de tradatori" a fost si el inclus in partitura. Cu acelasi patos, cu aceeasi convingere. Iar cand doua piese grele, poate singurele doua piese grele ale PC au defectat la UNPR, d-na Minca a devenit furibunda: "singurul interes al lui Piedone este cel dictat de putere, si anume sa rupa PC in doua ca mai apoi sa ii fie mai usor PDL-ului sa dezbine si USL (...) Imi pare rau ca avem in partid oameni atat de slabi si de santajabili care cedeaza celor mai mici presiuni din partea puterii. Sunt oameni fara caracter si fara scrupule, ma refer aici atat la Ciuhodaru cat si la Piedone, care mascheaza ca interesul lor este cel de a-i ajuta pe romani. Adevaratul interes insa, si mai ales adevarata fata, nu pot fi mascate si in interiorul partidelor. Aici ori esti om de caracter, ori nu esti!", scria domnia sa intr-un comunicat, ca sefa a organziatiei de femei a PC.
De-a dreptul hamletiana, d-na Minca s-a prabuit insa rapid in propria dilema. Este sau nu este? Mai degraba, a fost sau n-a fost, caci n-au trecut decat cat
