A zugrăvit chipuri de sfinți și de îngeri în zeci de biserici și mănăstiri din țară și a lucrat timp de patru ani la restaurarea Catedralei „Nașterea Domnului" din Chișinău. Expert în pictura bisericească, Ghenadie Tâciuc ne-a vorbit despre rolul smereniei și sacrificiile din viața unui iconar înnăscut.

Atelierul maestrului Ghenadie Tâciuc este foarte luminos, chiar dacă nu are geamuri. Culorile icoanelor agățate pe pereți sau desenate chiar pe tavan îi dau viață și căldură. De o rară modestie și tandrețe sufletească, mă atenționează din prag că nu este un as într-ale picturii și nici că nu-i place când este luat în seamă prea mult. „N-am strălucit niciodată în talent, nici nu știu exact de unde mi se trag aceste aptitudini. Dar recunosc că asta știu să fac eu cel mai bine încă din taberele pionierești, când creionam schițe pentru toate concursurile", mărturisește artistul.

S-a născut în satul Bravicea, raionul Călărași, localitate unde a și copilărit. A făcut Liceul „Igor Vieru" și Academia de Arte din Estonia, apoi s-a întors în țară și s-a dedicat picturii. Poate sta închis zile întregi în atelier sau în biserică, conturând cu migală tablouri și scene biblice. Dacă la peisaje și portrete își permite să „se joace", în icoană trebuie să apară Chipul Sfânt.

„Nu poți picta icoane fără să ai credință în Dumnezeu. Când te-apuci de lucru trebuie să fii purificat sufletește, nu doar spovedit în fața preotului. Să duci un mod de viață creștin și să nu te gândești la bani. Mă întristez când văd un iconar care se târguiește", explică maestrul, care a devenit în acest an învingătorul concursului „Saloanele Moldovei".

Prima dată a pătruns în tainele artei murale la biserica din satul natal, care poartă și astăzi semnătura lui pe ziduri. Au urmat zeci de locașuri sfinte din întreaga țară, pentru că Ghenadie Tâciuc nu refuză nicio rugăminte. „Mi-a plăcut d