LOCUL I. Premiul Nobel pentru literatură va reveni unui scriitor român

Sursa noastră, H.G., un cunoscut autor bucureştean, ne-a adus această

veste extraordinară pe care publicul de la noi o aşteaptă de zeci şi

zeci de ani: iminent, indiscutabil, un scriitor român va fi laureatul

Premiului Nobel pentru Literatură. E bine ştiut: faptul că n-avem un

Nobel al nostru ne-a produs, de-a lungul timpului, o enormă frustrare,

fiind una din neîmplinirile care ne-au aruncat iremediabil în depresie

şi ne-au amplificat până la insuportabil complexele de inferioritate.

Generaţii la rând de scriitori români mai mari sau mai mici au fost

măcinate sufleteşte de ideea că nu luăm Nobelul, deşi l-am merita şi,

fără altă speranţă, şi-au înecat amarul în oceane de băutură proastă,

ducând la prosperitate generaţii la rând de cârciumari, aceasta,

evident, cu preţul transformării lor în alcoolici.

Acum însă, noua

situaţie, că unul dintre ei va fi răsplătit în sfârşit cu mult râvnita

distincţie suedeză, a devenit iarăşi prilej de marasm şi de beţie:

invidia, prea omeneasca patimă, şi-a făcut în minţile lor lucrarea, de

ce X, care nu merită, şi nu eu?!, transportându-i încă o dată în starea

aceea de neant interior din care nu te poţi smulge decât cu votcă şi cu

alte tării. Până deunăzi scriitorii dâmboviţeni şi de pe toate celelalte

râuri ale patriei dădeau năvală în cârciumi ca să-şi plângă unul altuia

de milă şi să se răzbune pe soarta nemiloasă care nu le dă ce li se

cuvine. Acum, motivaţia iniţială a dispărut, dar asaltul confraţilor

noştri asupra localurilor n-a încetat, dimpotrivă, e copleşitor. Acum

prezenţa lor prelungită în faţa unor pahare are altă raţiune: firesc, se

adună să-i toace pe cei bănuiţi că ar putea să primeasc