După ce Adunarea Naţională a Franţei a adoptat o lege conform căreia negarea genocidului comis de trupele turceşti împotriva armenilor va fi pedepsită cu un an de închisoare şi 45.000 de euro, guvernul turc a anunţat retragerea ambasadorului său de la Paris şi a oprit cooperarea militară cu Franţa. Şi după aproape 100 de ani, genocidul armean este în continuare un subiect tabu pentru oficialii turci - cu atât mai mult atunci când este adus în discuţie de reprezentanţii unui stat străin. Deşi 22 de ţări, printre care se numără Rusia şi mai multe state membre ale Uniunii Europene, au recunoscut oficial masacrul în care au fost ucişi 1,3 milioane de oameni drept genocid, guvernul turc continuă să îl numească „tragicul eveniment". În Franţa, genocidul a fost recunoscut încă din 2001 - însă până acum legea avea doar un aspect simbolic; spre deosebire de genocidul comis de regimul nazist asupra populaţiei evreieşti din Europa, negarea genocidului armean nu avea statutul de crimă.

După ce a fost adoptată de Adunarea Naţională, legea va fi supusă la vot şi în Senat - unde ar putea fi însă oprită de reprezentanţii Partidului Socialist; aceştia au criticat-o drept o manevră politică a preşedintelui Nicolas Sarkozy.

Rugămintea lui Aznavour

Într-adevăr, un asemenea motiv nu poate fi exclus: în Franţa trăiesc circa 500.000 de persoane cu origini armeneşti, iar cel mai cunoscut reprezentant al acestora este cântăreţul Charles Aznavour - un bun prieten al soţiei preşedintelui, Carla Bruni-Sarkozy. Conform cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, în cursul unei călătorii efectuate împreună cu Nicolas Sarkozy în octombrie în Armenia, Aznavour a obţinut de la acesta promisiunea că va susţine proiectul de lege privind genocidul armean. Oricum, Nicolas Sarkozy nu este considerat un prieten al Turciei, după cum constată publicaţia germană Der Spiegel