In timp ce furtul tezaurului de catre bolsevici a mentinut o prezenta constanta in constiinta romaneasca, altul de proportii inimaginabile ne-a scapat printre degete.

Inginerul Ion Basgan a brevetat in perioada interbelica o noua metoda de forare pentru petrol ce a schimbat fata lumii, sute de miliarde de dolari in profituri luand astfel calea companiilor americane. Insa, acestea nu au achitat niciodata drepturile de autor ce i se cuveneau inventatorului roman.

Problemele pentru inginerul Ion Basgan au inceput odata cu izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial. Autoritatile americane au sechestrat toate brevetele de inventie ce apartineau cetatenilor tarilor aliate cu Germania nazista, din acestea facand parte, desigur si cele romanesti.

La finele conflagratiei acestea au fost eliberate, in afara de cele ale lui Ion Basgan. Timp de peste doua decenii industriasii americani s-au folosit de proprietatea intelectuala a inginerului roman fara a rasplati in niciun fel uzul muncii sale intelectuale. De tinut minte ca in toata aceasta perioada, Ion Basgan a fost nevoit sa plateasca taxele de protectie pentru brevetul sau, inregistrat tocmai in Statele Unite.

Inceputul unei cariere promitatoare

Ion Basgan inca de tanar a lasat sa se intrevada ca avea sansa unui viitor stralucitor. Dupa absolvirea Liceului Internat din Iasi, obtine o bursa din partea societatii petroliere "Steaua Romana", prin care se obliga sa lucreze pentru cel putin cinci ani pentru aceasta, daca ii vor fi platite studiile la Scoala Superioara de Mine si Metalurgie din Leoben, Austria.

La intoarcere, conform contractului, este angajat ca inginer si lucreaza in zona Moreni-Gura Ocnitei. Cu timpul, experienta si-a spus cuvantul sub forma nelamuririlor legate de procedeele de foraj care se faceau de multe ori fara o baza stiintifica rig