Românii sunt cunoscuţi pentru excesele culinare pe care le fac de sărbători şi care se lasă cu vizite la spital pentru cei mai puţin rezistenţi. Psihologii au găsit mai multe explicaţii pentru acest obicei, care nu ne este specific doar nouă.
Sărbătorile sunt pentru mulţi români cel mai bun prilej să încarce mesele cu bunătăţi şi apoi să nu se oprească până nu mănâncă tot din frigidere. Pentru că după Crăciun urmează Revelionul, tradiţia este să preparăm alte bunătăţi, tot în număr mare, pe care să le îngurgităm în acelaşi ritm rapid, iar rezultatele nu se lasă aşteptate.
Camerele de gardă ale spitalelor sunt pline de pofticioşi care nu au rezistat şi au consumat prea multă mâncare şi băutură. Tradiţia de a mânca şi a bea mult de sărbători nu este specifică doar românilor, pentru că la majoritatea popoarelor pentru cele două sărbători se servesc multe preparate gustoase.
Există şi excepţii, cum ar fi Peru şi Ecuador, unde mâncarea este pe plan secund, iar principala ocupaţie a oamenilor este să respecte tradiţiile şi să confecţioneze păpuşi din hârtie, care reprezintă anul vechi şi cărora le dau foc la miezul nopţii, odată cu focul de artificii.
Există obiceiul ca oamenii să mănânce multe vegetale - fructe, porumb, grâu încolţit, orez, scorţişoară, aşa că riscurile de a ajunge la spital sunt minime. La fel se întâmplă şi în Coreea, unde se consumă o supă specială, tteok, din legume.
La polul opus sunt ruşii care obişnuiesc să mănânce şi să bea bine de sărbători, preparatele tradiţionale fiind purcelul de lapte şi vodca. Un adevărat festin este în Thailanda şi Laos, unde anul nou se serbează timp de trei zile.
Model cultural puternic
De ce la unele popoare există tradiţia să se mănânce mult de sărbători, iar mulţi oameni să aibă de suferit din cauza acestui obicei? Sociologii sunt de părere că e vorba despre un
