„Adevărul“ a fost singurul ziar din România care a semnalat, pe larg, subiectul retrocedării către cultele religioase a documentelor ce le-au fost confiscate în timpul regimului comunist şi care au intrat în Arhivele Naţionale.

Câţiva deputaţi UDMR au încropit mai multe proiecte de lege de modificare a Legii Arhivelor. O prevedere se referea la retrocedarea, în natură, a arhivelor luate de la cultele religioase de regimul comunist. Proiectele de lege au fost contopite spre finalul acestui an într-un singur act normativ, aprobat recent în Camera Deputaţilor.

Noua Lege a Arhivelor i-a pus pe jar pe istorici şi pe arhivişti, care au susţinut că, în urma retrocedării fizice a documentelor către culte, Arhivele Naţionale vor fi văduvite de o importantă categorie de documente, cu valoare istorică.

Respinsă de Curtea Constituţională

Faţă de propunerile iniţiale, această lege trecută de votul deputaţilor prevedea microfilmarea documentelor înainte să intre în posesia cultelor religioase. Curtea Constituţională a respins însă legea, în urma unei sesizări depuse de USL. Motivul a fost că nu s-a respectat principiul bicameralismului, prin urmare o chestiune procedurală, însă acordă timp istoricilor şi arhiviştilor să conteste forma legii.

Deşi retrocedarea către cultele religioase a documentelor preluate de Arhivele Statului în perioada comunistă respectă principiul proprietăţii, această iniţiativă se poate dovedi deosebit de nocivă pentru păstrarea patrimoniului arhivistic, au reclamat arhiviştii. Printre documentele preluate de stat se numără registrele confesionale, care au căpătat valoare genealogică, manuscrise ale breslelor şi alte bunuri culturale cu valoare istorică.

Legislaţie învechită

Arhivele Naţionale funcţionează după Legea 16/1996, unul dintre cele mai vechi acte normative în vigoare. Noua l