Sute de cercetători români şi de studenţi sau chiar elevi pasionaţi de ştiinţă beneficiază de noile proiecte cu finanţare româno-norvegiană. Observatorul Atmosferic Român RADO, de la Măgurele, este unul dintre acestea, având un buget total de 2.870.000 de euro, dintre care 440.000 reprezintă cofinanţarea din partea României, restul venind de la guvernul norvegian. „Banii norvegieni au fost folosiţi pentru echiparea staţiilor din ţară şi pentru resursa umană, iar cei din partea Guvernului român au fost pentru ridicarea sediului şi a centrului de ştiinţe”, explică Doina Nicolae, managerul proiectului RADO, implementat în perioada 2009-2011.
Cercetarea nu a primit doar această sumă, ci chiar de 100 de ori mai mulţi bani, prin proiectele internaţionale. Până în 2014, Norvegia va oferi României 305 milioane de euro, pentru cofinanţarea unor proiecte care să contribuie la reducerea discrepanţelor socio-economice dintre statele membre ale Spaţiului Economic European (SEE) şi la întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi România.
O parte din aceste fonduri au ajuns la observatorul atmosferic 3D de la Măgurele, care studiază poluarea atmosferei până la 15-20 km altitudine. Aparatul este dotat cu echipamente unice în Europa. România a contribuit cu 15% din valoarea proiectului, iar restul banilor au venit de la Programul Norvegian de Cooperare Naţională pentru Creştere Economică şi Dezvoltare Durabilă. Sistemele lidar cu laser măsoară componenţa atmosferei. Cu ajutorul lor, specialiştii pot spune cu precizie dacă avem în atmosferă straturi de praf saharian şi dacă cenuşa vulcanică a ajuns şi deasupra României. Observatorul mobil măsoară atmosfera din diverse zone ale ţării. De ce este important? Pentru că astfel pot fi depistate, de exemplu, particulele otrăvitoare pe care le lasă în atmosferă un nor ca cel de cenuşă vulcanică d
