Sărbătorile de iarnă înseamnă, în Mărginimea Sibiului, pentru tineri şi bătrâni deopotrivă, în primul rând tradiţie, cel mai important moment fiind întrunirea, în a patra zi de Crăciun, a cetelor de juni de la Sălişte, un obicei păstrat încă din 1895, care constituie şi o atracţie pentru turişti.

CITIŢI ŞI:

Revelion cu trupe mai puţin cunoscute în Piaţa Mare din Centrul Istoric al Sibiului

Între 600 și 2.500 de lei, Revelionul în Mărginimea Sibiului

Numele de "Mărginimea Sibiului" este dat unei zone formate din 18 localităţi din judeţul Sibiu, care se află imediat sub munte - Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina - şi au o bogată moştenire etnologică, arhitecturală, culturală şi istorică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pentru localnicii zonei, sărbătorile de iarnă sunt extrem de importante, iar faptul că bătrânii şi tinerii deopotrivă păstrează vii obiceiuri şi tradiţii vechi de sute de ani atrage, anual, sute de turişti.

n mod tradiţional, sărbătorile de iarnă în Mărginimea Sibiului încep de la Sfântul Nicolae. Atunci, tinerii necăsătoriţi din fiecare sat se adună şi formează o ceată de feciori sau juni. Regulile cetei prevăd ca unul dintre tineri să fie conducătorul, el purtând numele de "jude".

Tinerii aleg o "gazdă", unde se întâlnesc zilnic, până în Ajun de Crăciun, pentru a repeta colindele.

"Pe la mijlocul secolului al XX-lea, ceata se forma chiar înainte de Sfântul Nicolae. Ceata mare este formată din tineri necăsătoriţi, dar care au făcut armata, şi drăguţele lor. Tinerii necăsătoriţi, dar care încă nu făcuseră armata - iar acum adolescenţii -, formează ceata mică. De fiecare dată există un fel de comitet de conducere, există diferite funcţii în ceată şi fiecare este responsabil cu ceva