7 martie 1987
Cenaclu la catedră
Marea literatură română • Folclorul adevărat • Sonoritatea fricii
Cinismul stalinist • Debuturi • Problema ţărănească
Sacrificiul femeii • Totuşi iubirea • Motivul supravieţuirii
Organizată în mod aproape clandestin, întâlnirea lui A.P. cu cei mai mari dintre elevii Liceului Central arată, din nou, şi convinge pe cei prezenţi, că hotărârea autorităţilor de a nu-l lăsa pe A.P. să aibă contacte cu publicul are la bază teama de o comunicare prea sinceră, datorită capacităţii lui A.P. de a transforma într-un cenaclu de dialog deschis orice întâlnire publică la care ia parte.
Cabinetul de limba română este arhiplin. În afară de elevi, vin să participe directoarea Smeu, profesoarele de română Voineag şi Dumitrescu, tânărul profesor de română Horia Barna, profesoara de chimie Petre şi profesoara de fizică Ludwic. La început, când crisparea încă nu e eliminată, A.P. spune, ca la cenaclu, că vom regreta, în final, toate momentele pierdute, pe care le lăsăm să se consume rece, aşa cum şahiştii nu-şi dau seama de valoarea pieselor sacrificate, când au tabla plină, decât pe ultimii metri, atunci când un pion în plus le-ar fi suficient pentru victorie.
La un liceu de filologie-istorie, A.P. nu scapă prilejul să vorbească despre marea literatură română actuală: Ioan Alexandru – cel mai mare şi mai pur dintre poeţii de azi, Nichita Stănescu – poetul care a revoluţionat arta cuvântului, Ion Gheorghe – cel mai puternic poet politic (cu uriaşele sale „Elegii politice”), Marin Sorescu – un scriitor total, cu dimensiune de Eugen Ionescu tânăr şi neexilat, Marin Preda – fără îndoială, cel mai mare prozator român, realitate pe care timpul o va consolida permanent, Fănuş Neagu – prozatorul de geniu al cuvântului, mare colorist al limbii române şi al patrulea braţ prin care Dunărea se varsă în ma
