Polonezii ne-au ajutat la fel de mult dacă nu chiar mai răspicat decât ungurii în negocierile privind aderarea la Schengen. Noua preşedinţie rotativă a UE, Danemarca nu pare a fi din aceeaşi categorie.
De la 1 ianuarie 2020, Danemarca preia de la Polonia preşedinţia UE. Danezii vor fi astfel implicaţi în toate negocierile-cheie din Consiliul European la nivel de şefi de stat şi de guvern, la fel ca şi în consiile de miniştrilor de specialitate. Interesele şi priorităţile ţării care deţine preşedinţia rotativă a UE sunt de aceea importante pentru mizele pe care România le are în negocierile de la Bruxelles.
Danemarca este încă în zona non- euro, ceea ce va avantaja şi România. În problemele legate de migraţie, Danemarca a creat totuşi un precedent periculos: a pus anul acesta controale la graniţele sale, deşi este membru Schengen.
Cum ne-au ajutat polonezii
Preşedinţia poloneză a UE a dat cele mai dure semnale ţărilor care s-au opus aderării României şi Bulgariei la Schengen. „Am promis României şi Bulgariei că, dacă vor îndeplini toate condiţiile, vor fi acceptate. Şi ştim din aprilie că aceste condiţii au fost îndeplinite. În opinia mea, încrederea înseamnă şi să-ţi ţii promisiunea, iar astăzi, această promisiune a fost încălcată", a spus Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne la Consiliul JAI din septembrie, când aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost blocată de Olanda şi Finlanda.
Cu ce lideri a „jucat" Varşovia
Miniştrii Guvernului de la Varşovia au fost printre cei mai apreciaţi pentru atitudinea şi mesajele pe care le-au transmis în timpul crizei economice.
Au „jucat" dur, au avertizat că lipsa soluţiilor în criza din UE poate duce la un război pe continent, au vorbit răspicat, iar la final de mandat au enumerat câteva greşeli „cruciale" ale UE în privinţa crizei datoriilor suverane: obligarea sectorului
