Venit în România în anii ’90, Li Bing Zhi a rămas aici încercând să-şi facă un rost. Stabilit într-o comună din judeţul Vâlcea, s-a apucat de afaceri cu albine şi capre.
Dacă îl cauţi pe Li, aşa cum îl ştiu sătenii pe singurul chinez din Lăcusteni, ai toate şansele să nu-l găseşti acasă. Orice localnic ştie însă să-ţi spună cum poţi da de el: pe dealurile din împrejurimi, acolo unde îşi paşte, cât e ziua de lungă, mica turmă de capre. Asiaticul, în vârstă de 58 de ani, e un fel de vedetă locală. Afacerile pe care le-a făcut în ţara noastră nu i-au mers toate ca pe roate, dar povestea lui a fost preluată de ziare şi televiziuni.
De departe, când îl vezi cu fesul îndesat pe cap şi cu toiagul de care nu se desparte niciodată, nu l-ai deosebi de un cioban oarecare. Când te apropii, dai nas în nas cu o haită de dulăi gata să te sfâşie. Li îşi cheamă ajutoarele, iar patrupedele ascultă comanda. "Îi folosesc să adune caprele când se împrăştie", explică, într-o română stâlcită, neobişnuitul păstor cu ochi înguşti.
De la catifea la agricultură
Li Bing Zhi a sosit într-o excursie în România în anul 1992. Atât de mult i-au plăcut locurile încât şi-a propus să rămână. De profesie medic veterinar, chinezul a lăsat totul baltă în Beijing, inclusiv propria familie, pentru a-şi face un rost pe plaiuri mioritice. A început aducând catifea chinezească pe care o vindea mănăstirilor din întreaga ţară.
În Bucureşti s-a cazat cu chirie într-o garsonieră ai cărei proprietari, un fost maior MApN şi soţia lui, au părinţi în comuna Lăcusteni din judeţul Vâlcea. Când afacerea cu catifea nu i-a mai mers, Li s-a mutat în localitatea situată nu departe de Valea Oltului. A investit 10.000 de dolari cumpărând un fost grajd al CAP-ului şi 100 de porci de rasă. Prin 2003-2004, crescătoria de porcine a dat însă faliment, preţul neacoperind nici pe departe preţul furajelor
