În 1911, de Crăciun, nimeni nu bănuia că în mai puțin de trei ani va izbucni un război devastator în Europa și că civilizația, așa cum era cunoscută la acel moment, va avea enorm de suferit și se va transforma într-un mod radical. „Gloriile naționale se scaldă într-o mare de sânge, ca toată istoria de altfel”, nota Cioran.

Zeci de milioane de oameni urmau să moară, și viețile a sute de milioane să fie afectate, o întreagă generație de tineri să fie decimată sau să își vadă destinele irosite pretutindeni în Europa. Granițele vor suferi modificări majore. Imperii urmau să dispară, state tinere să apară sau să își crească întinderea și puterea, noi revoluții să răbufnească, născându-se Uniunea Sovietică, Statele Unite să devină o putere militară mondială, etc… Un incident petrecut la Sarajevo pe 28 iunie 1914 – asasinarea prințului moștenitor al Imperiului Austro-Ungar, Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, de către un tânăr naționalist sârb – a avut consecințe globale… Imperiul Austro-Ungar a dat un ultimatum Serbiei, iar într-o lună de la asasinat începea Primul Război Mondial. Perioada primei conflagrații mondiale a fost scena unor întâmplări și evenimente pline de tragism, dar reprezintă și o lecție pentru conștiințele care au disponibilitatea de a o primi și încorpora ulterior în maniera de raportare la lume și viață. Ludwig Wittgenstein a scris note din celebra Tractatus Logico-Philosophicus în tranșeele războiului. Cartea a terminat-o într-o permisie primită în 1918. Un glonț sau un șrapnel ar fi putut împiedica scrierea acestui reper major pentru istoria filosofiei din sec al XX-lea. Interesant este și că marele filosof austriac, de origine evreiască, care a influențat major logica, filosofia minții, filosofia limbajului și filosofia matematicii a fost, în adolescență, coleg de școală cu Adolf Hitler, cel puțin în perioada 1904-1905. Iată cum aceleaș