Pentru construcţia de baze sportive, pietruirea unor drumuri, repararea primăriilor, alimentarea cu apă potabilă a diferitelor comune, banii au venit de la Guvern, fie din deja celebrul Fond de rezervă bugetară, fie prin Programul de dezvoltare a infrastructurii. Fiecare alocare de bani a fost, aproape invariabil, însoţită de acuze din partea opoziţiei că mărimea sumelor ar fi depins în special de coloratura politică a judeţului sau a autorităţilor locale cărora le erau destinaţi banii. A

dică, dacă este preşedintele Consiliului Judeţean sau primarul din partea unuia din partidele la putere, s-au găsit bani, în detrimentul altor localităţi şi altor proiecte. Tot invariabil, reprezentanţii Executivului, în frunte cu premierul Emil Boc, s-au apărat, spunând că banii au fost alocaţi exclusiv pe proiecte şi fără a se ţine cont de partidul din care fac parte liderii locali. RL a centralizat sumele acor--date de Guvernul Boc în 2011 şi a întocmit un top al judeţelor favorizate, de unde rezultă clar legătură dintre alocarea fondurilor guvernamentale şi aparte-nenţa politică.

Bani pentru judeţul unde e senator vicepremierul Marko Bela

Covasna este judeţul României cu cea mai mică populaţie, dar nu l-a împiedicat să atragă cam de trei ori mai mulţi bani din puşculiţa Guvernului. Este vorba de 21,03 milioane lei, faţă de cele 5,8 milioane lei care au ajuns la Brăila, de exemplu. Deloc rău stă şi un alt judeţ în care îşi are predominant electoratul UDMR: Harghita (22,7 milioane lei). Recordul absolut este însă deţinut de judeţul Mureş, spre care au plecat bani de şapte ori în 2011: 35,8 milioane lei! Întâmplător sau nu, vicepremierul Marko Bela este senator într-un colegiu din Mureş, în timp ce ministrul Mediului, Borbely Laszlo, reprezintă acelaşi judeţ în Camera Deputaţilor.

În topul judeţelor care au primit sume substanţiale prin intermediul celor nu