Cu doar câţiva ani în urmă, când deschideai radioul sau televizorul, nu puteai să tragi altă concluzie decât că românii se pricep mai bine la calculatoare decât la muzică.
Ascultai ştirile şi aflai cât de departe a ajuns geniul informatic al poporului român, chit că era vorba de studenţi eminenţi recrutaţi de mari companii IT sau de hackeri care reuşeau să pătrundă dintr-un apartament de bloc comunist direct în serverele NASA.
Voiai să te relaxezi un pic, să asculţi nişte muzică şi descopereai că vocile artiştilor români sunt, în multe cazuri, o minune a tehnicii, fiind la fel de reale ca efectele speciale create la Hollywood. În ultima vreme, lucrurile au început să sune mai bine, dar tot au rămas destule situaţii în care vocea interpretului e o minune a sintetizatorului, nicidecum a naturii. Atât de multe, încât îţi vine să crezi că românul nu s-a născut poet, ci afon.
Show-ul care s-a încheiat, luni, la Pro TV a dovedit însă că România are voci. În timpul concursului Vocea României am ascultat cântăreţi remarcabili, care au avut şansa de a urca pe scenă şi de a fi auziţi de o ţară întreagă, indiferent de felul în care arată sau de oamenii pe care îi cunosc în industria muzicală.
Acesta a fost de fapt şi rolul audiţiilor pe nevăzute, în care juraţii antrenori, Loredana, Marius Moga, Smiley şi Horia Brenciu, au decis cine să meargă mai departe în concurs fără ca măcar să ştie cum arată concurenţii.
Au lucrat apoi cu fiecare în parte dintre ei, i-au trecut prin proba duetului, i-au ascultat şi răs-ascultat până când, în final, au selectat pentru etapa ediţiilor live 20 interpreţi. "Cred că majoritatea oamenilor care au ajuns până în etapele de Live sunt mult peste media artiştilor din România, în momentul de faţă", spunea antrenorul Smiley, după ce elevul său, Ştefan Stan, a câştigat trofeul Vocea României.
Şi Marius Moga a rămas ui
