Nokia a părăsit România, investitorii au părăsit reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, statul a înregistrat eşecuri la vânzarea acţiunilor Petrom sau la emisiunea de titluri de stat din SUA. Şi a fost un repetent consecvent la fondurile europene.
Anul care tocmai e pe cale să se termine a debutat furtunos, cu promisiuni de revenire economică puternică în întreaga lume după ce timp de doi ani guvernele lumii au pompat sute de miliarde de euro pentru a salva bănci, asiguratori, constructori auto sau guverne.
România va termina anul, cel mai probabil, cu o creştere economică de 1,5%-2% după un an agricol foarte bun, care a adus recolte record şi după performanţe extreme ale industriei şi exporturilor.
Ţara noastră a fost, astfel, salvată după ce, rând pe rând, o serie de mari investitori au părăsit ţara, iar Guvernul s-a remarcat prin inabilitatea de a convinge mari grupuri străine să le ia locul, deşi instituţiile publice vântură aproape zilnic comunicate în care se evocă proiecte de miliarde de euro.
Reactoarele 3 şi 4 nu se mai fac niciodată
La începutul acestui an, marile grupuri energetice europene s-au retras unul câte unul din proiectul de 4 miliarde de euro pentru realizarea a două reactoare nucleare la Cernavodă. Rând pe rând, CEZ, RWE, Gaz de France SUEZ şi Iberdrola au plecat, Executivul rămânând doar cu Enel şi ArcelorMittal.
Deşi ministrul Economiei, Ion Ariton, s-a lăudat că şi-au exprimat intenţia de a participa investitori din Coreea de Sud sau China, până pe 15 decembrie 2011, Nuclearelectrica nu primise nici o ofertă angajantă, aşa că a prelungit termenul până pe 15 martie 2012. Proiectul are o valoare de 4 miliarde de euro, însă statul nu-şi permite acum să dea 84% din investiţie. Întrebat dacă Alro, cel mai mare consumator de energie din România, nu ia în considerare participarea la reactoarele 3 şi 4,
