Ana Maria Brânză, cea mai bună scrimeră română a momentului, spune că n-a făcut mari sacrificii pentru a ajunge campioană şi că e mulţumită cu viaţa pe care o duce.
Campioană mondială şi europeană la spadă cu echipa României, medaliată cu bronz la CM în proba individuală, stelista ştie că de acum înainte este „condamnată" să câştige. Ea spune că atuul ei şi al colegelor sale a fost că au încercat să-şi depăşească mereu condiţia. Nu regretă că a ales scrima şi nu crede că a făcut mari sacrificii pentru a fi ceea ce este, însă recunoaşte că n-a putut fi alături de familie, de cei dragi, în multe momente importante.
„Adevărul": Tu şi colegele tale aţi câştigat din nou titlul mondial la spadă. Ce e în spatele acestui succes?
Ana Maria Brânză: În primul rând, mie mi se par cele mai muncite medalii pe care le-am câştigat. Am suferit pentru aceste medalii! Ştiam încă de când am terminat finala în ce „ne-am băgat". De aceea am şi declarat că orice vom face de acum înainte şi nu va avea culoarea aurului va fi dezamăgitor pentru mulţi. Când, la 13 ani, mi-a spus cineva că „e greu să ajungi sus, dar şi mai greu să te menţii", nu am înţeles prea bine. Acum, după 14 ani, înţeleg! Noi am câştigat aceste medalii. Noi am creeat această presiune şi tot noi va trebui să-i facem faţă! Consider că suntem suficient de mature încât să transformăm această presiune într-o motivaţie, într-un lucru pozitiv!
Merită sacrificiile pe care le-ai făcut tu şi colegele tale?
Pentru mine e prea mult spus sacrificii. Asta ne este meseria. Fiecare om face sacrificii şi nu ştiu dacă sunt mulţi cei care primesc atâtea laude pentru realizarile lor. Eu cred că ar trebui să ne considerăm norocoase. Singurul dezavantaj al acestei meserii este faptul că ajungem acasă doar în „vizită" şi pierdem momente importante din viaţa familiei şi a prietenilor. Mă bucur să întâlnesc oameni no
