Românii cinstesc marți, în cea de a treia zi de Crăciun, sărbătoarea Sfântului Ștefan. După marea sărbătoare a Naşterii Domnului, creştin-ortodocşii îl prăznuiesc anual, la 27 decembrie, pe Sf. Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, cel dintâi creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim.
Numele Sfântului Arhidiacon Ştefan este purtat de 410.152 de români, dintre care 299.615 sunt bărbaţi şi 110.537 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Dintre femeile serbate în 27 decembrie, 76.836 se numesc Ştefania, 23.020 sunt Ştefana, 9.291 – Fănica şi 350 – Fana.
Majoritatea bărbaţilor sărbătoriţi, respectiv 266.343, se numesc Ştefan, 19.016 sunt Istvan, 8.799 – Fănel, 3.204 – Ştefănel şi 581 – Fane.
După Pogorârea Duhului Sfânt asupra Sfinţilor Apostoli, aceştia au fost binecuvântaţi cu puteri şi daruri pentru misiunea lor în lume. Aşadar, în ziua Cinzecimii (Pogorârea Sfântului Duh) a luat fiinţă din punct de vedere istoric biserica noastră creştină, apostolică.
În jur de 3.000 de oameni au ales dreapta credinţă încă din prima zi, apoi cuvântul cald şi puternic al apostolilor care mărturiseau învierea lui Hristos a crescut tot mai mult, de aceea, la propunerea lor, au fost aleşi şapte bărbaţi „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, care ţineau slujbele religioase, predicau cuvântul Evangheliei, botezau, supravegheau buna orânduială la mesele comune.
Diacon înseamnă slujitor, iar rolul slujirii în Biserica de început depăşea cu mult rolul pe care îl au diaconii astăzi. La propunerea Sfinţilor Apostoli, în fruntea celor şapte diaconi a fost ales Sfântul Ştefan, numit arhidiacon, adică primul dintre diaconi.
Iudeu de neam, Sf. Ştefan era bun la suflet, un gânditor adânc şi vorbitor îndemânatic, iar c
