La zece ani dupa ce a intrat in circulatie, moneda unica europeana a atins doar o parte din scop, anume reducerea inflatiei, insa cresterea economica pe care ar fi trebuit s-o aduca se lasa asteptata, din cauza lipsei unei coordonari al politicilor intre statele care folosesc euro.
Cresterea economica reprezinta salvarea zonei euro, insa, paradoxal, noul acord de guvernanta fiscala impune mai multa austeritate asupra bugetelor nationale, reducandu-le abilitatea de a stimula cresterea. In plus, nici investitorii privati nu sunt foarte atrasi de investitii intr-un astfel de mediu.
Pe fondul crizei datoriilor care ameninta chiar existenta euro, analistii cu greu se mai pot gandi la avantajele monedei unice. In ciuda pesimismului, totusi, acestia sunt de acord ca beneficiile pe termen lung sunt tangibile, chiar daca nu sunt prea evidente pe moment.
Printre aceste beneficii pe termen lung se numara eliminarea riscului schimbului valutar, integrarea europeana si cresterea comertului dintre statele care au adoptat moneda.
Un alt avantaj major a fost reducerea inflatiei. Desi unele companii au exploatat situatia pentru a majora preturile, lasand consumatorilor impresia ca euro le-a crescut costurile de trai, in realitatea, calculele arata ca inflatia a scazut semnificativ. "Din punctul de vedere al stabilitatii preturilor, bilantul este extrem de pozitiv, inflatia avand o medie de 2 la suta", a precizat Agnes Benassy-Quere, directorul institului CEPII pentru economie internationala din Franta, citata de AFP.
Scaderea a fost mult mai importanta in tarile din sud, care aveau, in mod traditional, o rata a inflatiei foarte ridicata. Chiar si in prezent, in aceste state, inflatia este mai ridicata decat in restul zonei euro.
Moneda unica a insemnat si o rata a dobanzii mai mica, stabilita de Banca Centrala Eu
