Criza datoriilor din zona euro este departe de a trece in planul secund al preocuparilor cancelariilor continentului. Va fi cu siguranta meniul principal servit la masa discutiilor purtate in cadrul viitorului summit programat pe 30 ianuarie 2012.
Liderii statelor participante au fost convocati pentru o noua runda de comunicari-solutii de catre presedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy.
La precedenta intalnire la nivel inalt, din 8-9 decembrie anul curent, s-au adoptat cateva masuri transante, de fapt reguli in toata puterea cuvantului. Tarile din buchetul Uniunii Europene, cu exceptia Albionului, au decis declansarea automata a sanctiunilor pentru statele ale caror deficite sunt mai mari de 3% din PIB sau care detin datorii publice exagerate.
Dupa cum este stiut, "rebelul" de atunci de la Bruxelles s-a numit chiriasul din Downing Street 10, premierul britanic David Cameron. Controversele legate de pozitia sa de veto constituie si astazi subiect de prima pagina, atat in Europa continentala, cat si dincolo de Canalul Manecii.
Acel sistem unitar de disciplina financiara sugerat de catre cancelarul Angela Merkel a avut in cele din urma castig de cauza. Bugetele nationale sunt puricate la Bruxelles, apoi dezbatute si aprobate de parlamentele statelor membre.
Mai mult, "directiva" de la centru recomanda introducerea in constitutii a unor asemenea practici cu spirit si litera de lege. Motiv suplimentar de revizuire a legii legilor, asa cum isi doreste actuala clasa politica romaneasca aflata la putere.
Preocuparea pentru destinul pe termen scurt si mediu al zonei euro este cat se poate de justificata. Moneda comunitara si datoriile statelor gazduite in acest teritoriu financiar vor constitui tintele predilecte ale celor mai importante asalturi speculative in anul ce sta sa vina. Dezmembrarea eve