Zgârcit în medalii mondiale, anul 2011 a lansat un nume cu potenţial olimpic în sportul românesc: Andreea Chiţu. Judoka în vârstă de 23 de ani a fost marea revelaţie a României la Mondialele de la Paris, unde, la categoria 52 de kg, a cucerit bronzul. Totul a rămas în urmă, iar performanţa a propulsat-o pe Andreea în cursa pentru Olimpiada de la Londra - 2012. O urmărire întreruptă câteva zile, timp în care Andreea a venit acasă, la Bucureşti, pentru a-şi încărca bateriile alături de cei dragi.

Kilometrul 0. Piaţa Sfântu Gheorghe din Bucureşti. Locul de unde porneşte totul. Şi întâlnirea noastră cu Andreea Chiţu. O tipă finuţă şi aparent fragilă, ce nu are absolut nimic în comun cu imaginea redată de televizor în timpul concursurilor. "Probabil din cauza kimonoului par mai solidă şi mai mare, dar sunt slăbuţă, mai ales acum, că am scăzut în categorie. Iar când scap din cantonament nu fac excese, am mare grijă cât consum", chicoteşte ea. O veselie de adolescentă ce se asortează perfect la ochii verzi şi pistruii mărunţi ce îi împodobesc faţa.

Londra, încălzirea pentru Rio

2011 a fost anul marii schimbări pentru Andreea. Între două concursuri, în mai puţin de două săptămâni, a schimbat categoria, de la 57 la 52 kg. "Alergare şi saună, apă plată cu lămâie şi un grătar mic asortat cu salată", dezvăluie ea reţeta slăbirii. A urcat pe podium chiar la prima competiţie după ce a pierdut cinci kilograme, a debutat cu o medalie de bronz la primul ei concurs de anvergură la senioare (Mondialele de la Paris) şi asta nu e tot. Chiţu mai are nevoie să adune 250-300 de puncte în următoarele luni pentru a ajunge la Londra. De pildă, locul I la turneul de Grand Slam de la Paris aduce 300 de puncte.

"Eu îmi propusesem să ajung la Rio 2016, mă gândeam că mai adun experienţă, că voi fi mai matură, Londra îmi ieşise total din minte. Apoi, la insistenţele