Nu există sărbătoare religioasă care să nu atingă corzile sensibile ale enoriaşilor. Îndemnul ca de „sărbători să fim mai buni” îi determină până şi pe cei mai cumpătaţi, ca să nu le zicem zgârciţi, dintre noi, ca să-şi bage mâinile în buzunar, în căutarea unui mărunţiş, fie şi în speranţa că gestul va fi înzecit răsplătit după ce va fi contabilizat în marea carte a Atotputernicului. Şirul de trepte îi ţine la distanţă pe cerşetori, dar nu îi împiedică pe aceştia ca să-şi încerce norocul mai la vale, oprindu-i din drum la ieşirea din Biserică sau sunând pe la casele enoriaşilor. La orice oră din zi şi până seara târziu. Ba că sunt orfani, ba că tocmai au scăpat dintr-un incendiu devastator, ba că trebuie să-şi scoată vreo rudă apropiată din spital. Nu cer decât un leu. Ori o coajă de pâine. Recent un deputat portocaliu a venit cu propunerea ca să fie pedepsit cu închisoarea de la şase la 24 de luni, cel care cerşeşte! Unora dintre ei chiar le-ar prinde bine! Ar fi o soluţie, mai ales iarna! Dar de unde atâtea închisori? Că şi aşa e înghesuială la mititica! Deputatul mai propune ca banii adunaţi din cerşetorie să fie confiscaţi, iar cei care răspund insistenţelor cerşetorilor, să fie pedepsiţi cu amenzi între 300 şi 600 de lei. Să dea la stat dacă tot au bani de aruncat! Iniţiativa are o logică: dacă nu vor primi de la nimeni nici un sfanţ, cerşetorii vor căuta altă metodă de supravieţuire. Dar cum rămâne cu cei care cer un click, un SMS, un apel cu tarif normal, sau o semnătură pentru te miri ce? Îmbrăcaţi decent şi cu un tabel în mână…Nu tot cerşit se numeşte? Şi dacă cerşetoria are mai multe feţe, cine va decide când şi ce anume se pedepseşte?

Nu există sărbătoare religioasă care să nu atingă corzile sensibile ale enoriaşilor. Îndemnul ca de „sărbători să fim mai buni” îi determină până şi pe cei mai cumpătaţi, ca să nu le zicem zgârciţi, dintre noi, ca s