De 21 de ani, un grup de bărbaţi din comuna brăileană Ciocile face carieră din colindat şi urat pe la casele oamenilor. Născuţi şi crescuţi în cea mai îndepărtată comună de oraş, la o sută de kilometri, colindătorii din Ciocile n-au precupeţit nimic şi au îmbrăcat straiele populare cu religiozitate, fiind cel mai tradiţional grup de acest gen din judeţ.

Fiecare dintre ei are o meserie, însă mai scot bănuţi, nuci, colaci şi mere şi de sărbători. Primăriile din toată ţara îi invită la festivalurile populare şi astfel îşi rotunjesc binişor veniturile.

La început, şi-au zis „Grâuşorul", după numele plantei care le umple ogoarele, iar acum îşi spun ca în colind: „La lină fântână".

Repertoriu unic

În timp, componenţa grupului s-a mai schimbat, însă niciodată aceştia nu au renunţat la colindat şi urat, nici măcar atunci când vreunul dintre cei vârstnici a plecat la cele veşnice sau vreun tânăr şturlubatic a luat drumul străinătăţii.

Cei 15 bărbaţi din comuna brăileană Ciocile, de la fecior de 25 de ani, până la moşneag de 70, colindă cât e iarna de lungă şi îmbracă în fiece zi de sărbătoare straie autentice româneşti. De Ziua Unirii sunt la Iaşi, de Ziua Naţională, la Alba Iulia.

Sunt colindători cu ştaif care îi colindă întâi pe gospodarii din comuna lor şi apoi bat ţara în lung şi-n lat, ajungând chiar şi până la Guvern, Parlament, preşedinte.

Colindă în ţară şi în afara ţării din 1990 şi fac asta din pasiune. Întrebat dacă mai este rentabil să colinzi în ziua de azi, liderul grupului, profesorul de muzică Gheorghe Ciucă ne-a spus că principala satisfacţie este bucuria de a cânta şi de a ura de bine peste tot pe unde sunt invitaţi.

„Bineînţeles că facem şi bani, dar nu pentru asta mergem să colindăm, ci pentru a aduce bucurie oamenilor care ne deschid uşa, care vor să ne primească", ne-a povestit Gheorg