Potrivit unui raport anual al comisiei de deontologie din administraţia publică franceză, reiese că tot mai mulţi angajaţi la stat exercită o meserie şi în sectorul privat.

Cum se explică acest lucru şi ce alte meserii fac funcţionarii francezi? Vasile Damian:

Avem pentru pentru început o cifră pentru a măsura amploarea evenimentului: în 2010, cererile funcţionarilor francezi de a putea derula încă o activitate, în sectorul privat, au crescut cu 60% faţă de anul precedent. O altă cifră, pentru a o relativiza pe prima: este vorba totuşi doar de circa 2500 de agenţi şi serviciul public care au înaintat o astfel de cerere. Statisticile sunt bazate pe faptul că, din 2007 încoace, orice funcţionar care vrea să-şi creeze o firmă proprie trebuie să treacă înainte prin faţa unei comisii de deontologie care-i dă sau nu undă verde. Începând cu 2001, creşterea procentului persoanelor ce au două locuri de muncă - unul la privat altul la stat - ar putea fi şi mai importantă, întrucât un nou statut apărut prin decret în ianuarie nu-i mai obligă pe respectivii să treacă prin faţa comisiei dacă exersează „o activitate secundară”.

Să ne întoarcem însă la raportul din 2010 şi să vedem ce sectoare de activitate au fost alese de cei 2500 de funcţionari. Evantaiul este foarte variat, dar lucrul în comerţ, restaurante şi hoteluri ocupă primul loc. Când spunem comerţ, e vorba cu precădere de comerţul pe internet cu obiecte sau alimente fabricate de funcţionar. Activităţile de coaching, de masaj sau de meditaţie - reunite generic sub numele de „sector sanitar” sau „îngrijiri personalizate” - ocupă însă şi ele un loc de frunte în activităţile funcţionarilor francezi. Nu lipsesc din aceste munci, exersate în paralel cu cele publice, nici service-ul IT, crearea de site-uri internet sau acordarea de sfaturi juridice.

Primii angajaţi din sectorul public care cer voi