În decembrie a avut loc la Cluj-Napoca primul atelier de creative writing organizat de revista Echinox. Cui i s-a adresat şi ce invitaţi aţi avut?

A fost primul atelier dintr-o serie de – sperăm noi – cel puţin trei. Participanţii au fost elevi şi studenţi din oraş, aleşi printr-un concurs de selecţie. Dacă la început aveam emoţii legate de gradul de interes stîrnit de un astfel de eveniment, cei fix 100 de doritori ne-au liniştit şi ne-au pus serios pe citit. De această dată a fost vorba de proză, iar autorii invitaţi să lucreze timp de trei zile cu cei 20 de participanţi selectaţi au fost Simona Popescu, Matei Florian şi T.O. Bobe. Au fost trei grupe, fiecare dintre cei trei invitaţi lucrînd cu 6-8 participanţi. De-a lungul seriei de întîlniri, s-au discutat textele înscrise în concurs, s-au făcut exerciţii, s-au dat teme fulger, s-au scris alte texte de proză scurtă.

Pentru prima parte a lui 2012 pregătim alte două ateliere (unul pe poezie şi unul mixt), iar pentru luna august dorim să organizăm o tabără de creaţie.

A fost greu să vă mobilizaţi pentru un astfel de proiect? Mă gîndesc nu numai la resurse, ci şi la energie.

Cum n-am găsit încă piatra filozofală (mai avem puţin puţin), s-a lucrat cu resurse umane studenţeşti care au inventat resurse financiare şi au consumat timp. Deloc şocant, banii necesari au venit în totalitate din sectorul privat (mulţumim). Printre alte ocupaţii de oameni care se vor serioşi (studii, slujbe şi alte cele), fiecare secundă şi calorie consumată a meritat. Logistic vorbind, am fost ajutaţi de Facultatea de Litere, unde s-au desfăşurat toate activităţile (mulţumim din nou). Începînd cu luna ianuarie, resursele umane studenţeşti vor inventa alte resurse financiare, încercînd să-şi eficientizeze consumul de timp.

Cum a ieşit?

Straşnic. Nu cred că s-au construit scriitori din materie primă (ah, p