Traian Băsescu riscă să repete istoria lui Adrian Năstase dacă se agaţă de putere de dragul puterii şi dacă vrea să arunce peste bord toată recuzita pe care a folosit-o până acum pentru a-şi demonstra veleităţile democratice.

Traian Băsescu şi-a modificat mizele pentru 2012, iar aderarea la Schengen şi scoaterea justiţiei româneşti de sub monitorizarea UE nu mai sunt obiective clare. Preşedintele şi-a lansat noua linie directoare a politicii sale, care se suprapune întrucâtva pe ideile Opoziţiei: procurori anticorupţie slabi şi dezinteresaţi de afacerile de partid, imunitate pentru parlamentarii acuzaţi de trafic de influenţă şi, în general, protecţie pentru oamenii politici cu funcţii.

Fără prea multe precauţii, Traian Băsescu se întoarce în pielea personajului politic care era când îşi semna ca primar general repartiţia pentru o casă din centrul Bucureştiului aflată pe strada Ştefan Mihăileanu, nr. 2. Acţiunea era cu premeditare fiindcă, înainte să-şi autorepartizeze casa, primarul Capitalei i-a donat fiicei sale domeniul din Otopeni astfel încât să aibă dreptul să primească o locuinţă de la stat. Abuzul de atunci a fost ascuns în faldurile discursului anticorupţie, discurs care a devenit credibil datorită fostei ministre a Justiţiei, Monica Macovei, care a construit împreună cu Daniel Morar cea mai lăudată instituţie autohtonă: Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Traian Băsescu a susţinut această construcţie ani de zile, i-a încurajat pe procurori să intre pe teritoriul alunecos al politicii şi a promovat codul etic al Monicăi Macovei în propriul partid, devenind un pasager tot mai solitar pe culoarele Puterii.

Această solitudine l-a împins probabil pe preşedinte spre pirueta care aruncă în aer toate reformele susţinute de el, dacă nu cumva Traian Băsescu doar a jucat rolul evadatului din sistem, nevoit să facă anumite