Unii au încredere în specialiști, însă vor să se implice în stabilirea propriului tratament. Alții aduc ofrande medicului de familie și farmacistului, știu că suferă de hipertensiune arterială și că nu rudele și prietenii sunt cei care îi pot informa mai bine. Cum se comportă România?
17% dintre români au optat anul trecut pentru serviciile de sănătate din sistemul privat, arată un studiu coordonat de ISRA Center și publicat recent. Acest lucru nu înseamnă însă că oamenii se-nghesuie la spitalele de stat, din moment ce numai 35% din populația investigată a mers la un specialist, în 2010. Conform aceluiași studiu (realizat și în alte 27 de țări), românii nu sunt deloc încântați de sistemul public de sănătate: 6% dintre persoanele respondente sunt mulțumite de ceea ce au găsit aici.
Rapoartele, diferite
de declarații
În țări din Uniunea Europeană sau mai îndepărtate - Germania, Ungaria, Finlanda, Canada, Thailanda etc., hipertensiunea arterială, o afecțiune răspândită la nivel mondial, este raportată în proporție de 19-27%. În România, procentul pare a arăta că există puțini astfel de pacienți, doar 10% din populația urbană declarând boala. Nu același lucru spun însă și rapoartele medicale: acestea arată că în jur de 40% dintre românii adulți suferă de hipertensiune arterială.
Întâiul Sfătuitor
al pacientului
În majoritatea dintre cele 28 de țări analizate, medicul de familie a însemnat prima sursă de informare pentru problemele de sănătate ivite. Pacienții pun mare preț pe sfatul acestuia în state precum Olanda, Australia, Franța, Slovenia, Germania, Lituania etc. În România, 71% îi acordă rolul de prim sfătuitor. În același timp, 35% dintre români prețuiesc informațiile medicale obținute de la prieteni și de la rude. În cele mai multe țări aflate în studiu, o mare parte a populației a mers în ultim
