Calendarul cojilor de ceapă şi costumarea în diverse personaje sunt folosite pentru prosperitate. Tradiţiile de Anul Nou sunt conservate ca la carte în judeţe precum Hunedoara sau Arad, însă, atunci când vine vorba despre Caraş-Severin, etnologii spun că simplul colind este singurul care are aceeaşi semnificaţie ca pe vremuri.

Specialiştii adaugă faptul că tradiţia „Caprei”, care umblă acum pe străzile oraşelor şi comunelor, s-a denaturat în Caraş-Severin, unde pe vremuri avea o semnificaţie cu totul diferită.

Obiceiurile arădenilor

„Capra a început să fie performată şi în Banat în ultimii ani, ceea ce nu este rău, însă nu neapărat în forma pe care o vedem pe străzile Reşiţei. Personaje de tipul caprei, al urşilor de la Ciclova sau al berbecilor de la Slatina Timiş simbolizează geniile naturii, menite să revigoreze timpul. Urşii şi berbecii iau naştere în cursul primăverii, atunci când natura reînvie“, a spus doctorul în etnologie Mircea Taban. Singurii care poartă adevărata tradiţie de Revelion sunt copiii, care intră în curţile oamenilor şi îi colindă, purificându-le casa. Noaptea dintre ani reprezintă pentru bătrânii arădeni un bun prilej de a afla cum se prezintă vremea în anul care vine. O tradiţie păstrată cu sfinţenie în unele comune din judeţul Arad spune că, în ultima zi a anului, trebuie tăiate două cepe. Ele urmează a fi decojite în 12 bucăţi ce reprezintă fiecare lună a anului. Bătrânii le pun apoi într-un loc ferit de soare sau de umiditate şi presară sare peste fiecare bucată în mod egal. După noaptea de Revelion, în dimineaţa primei zile a noului an, primul care se trezeşte merge să vadă cum sunt cepele.

Astfel, bucata pe care s-a topit sarea reprezintă o lună ploioasă, iar bucata unde sarea a rămas aşa cum a fost pusă reprezintă o lună secetoasă. Tradiţia spune că, în trecut, „calendarul cepelor“ le spunea bătr