La 1 ianuarie 2012 intră în vigoare noua Constituţie ungară, adoptată în aprilie de majoritatea Fidesz. Trecută prin Parlament fără consultarea opoziţiei, ea conţine un preambul care descrie comportamentul cetăţeanului care este dezirabil pentru putere. În plus, ea restrânge atribuţiile Curţii Constituţionale şi subminează principiul neretroactivităţii legilor, susţine profesorul ungur de drept constituţional Kállai R. Gábor într-un interviu pentru FP România.
Articol din dosarul "Merge Ungaria spre fascism?" din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.
După părerea dumneavoastră, există argumente şi în favoarea noii constituţiei ungare?
Kállai R. Gábor: Foarte multe nu există. De fapt, în afara faptului că actuala majoritate de dreapta a primit mandat de la alegători pentru a guverna şi chiar – având şi majoritatea necesară de două treimi în parlament – de a modifica şi legea fundamentală, alte argumente nu prea există. În fiecare ciclu electoral există anumite tentaţii ale politicienilor ajunşi la putere de a împlini lucruri măreţe, dar încercări de o asemenea anvergură cum sunt cele ale Fidesz nu am întâlnit în ultimii douăzeci de ani.
Care sunt principalele lacune ale noii constituţii? Să începem cu cele formale…
Dincolo de lipsa de consens în adoptarea sa, lacuna principală este aceea că lasă în seama unor legi care urmează să fie promulgate ulterior clarificarea intenţiilor legiuitorului. Sunt 36 de asemenea legi ulterioare care au menirea să clarifice textul constituţiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere juridic. Avem de-a face, aşadar, cu un regres evident faţă de constituţia existentă până în prezent, care conţinea toate aceste detalii explicative necesare.
Şi care sunt lacunele de conţinut?
Prima problemă gravă este modul în care a decurs însăşi procedura
