Plecând de la celebra vorbă „ai carte ai parte", un grup de studenţi adunaţi sub sigla Asociaţiei „Acvila" au avut o idee pe care au pus-o în aplicare din anul 2009: strângerea şi trimiterea de cărţi pentru românii din jurul graniţelor ţării. Gestul a pornit ca o idee entuziastă, născută din sentimentul creştin de a-ţi ajuta fratele.
Aşa au apărut primele donatii, făcute de Bibliotecile Facultăţilor de Istorie şi de Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Au mai răspuns şi câteva asociaţii, precum Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi-Filiala Piteşti, cluburi montane şi alte persoane juridice economice. Li s-au alăturat şi persoane particulare, toţi dovedind astfel ascultarea de Dumnezeu prin împlinirea Poruncii milosteniei.
Ca rezultat încurajator, în iarna 2009-2010, s-a efectuat primul transport de 5-600 de cărţi româneşti la Parohia Slatina (Solotvino în ucraineană), localitate aflată în regiunea Transcarpatia, parte a Maramureşului Istoric, al primelor voievodate româneşti întemeietoare ulterior a Ţării Moldovei. Românii care mai trăiesc pe aceste meleaguri, deşi păstrază datinile şi limba strămoşească, nu aveau o bibliotecă în care să găsească bucuria sufletului citind o carte în grafia latină.
Campania „Dă o carte pentr-un frate" a continuat apoi pentru românii din Basarabia, care deşi au un stat în care limba oficială este Limba Română, există sute de şcoli săteşti care au cărţi numai în limba rusă şi grafia chirilică. Un caz special îl constituie românii din Transnistria, unde autorităţile separatiste ruseşti duc o campanie sistematică de interzicere a învăţământului în limba română. De aceea, elevii şi studenţii români care studiază în dreapta Nistrului, abia pot să meargă acasă cu cinci-şase cărţi, pentru uz personal. Un transport de aproximativ 500 de manuale şcolare şi cărţi de literatură, istorie sau geografie a porni