Dirijorul român Christian Badea, stabilit la New York, unul dintre elevii lui Leonard Bernstein, spune că a fost întotdeauna foarte atent să înţeleagă ce vrea să spună partitura .

Christian Badea vorbeşte fără emfază, într-o pereche de blugi şi-o scurtă din piele care nu aduc cu nimic din seriozitatea fracului unui concert. A părăsit România în 1974, cu o bursă Enescu, şi s-a stabilit la New York. A fost dirjior invitat al Metropolitan Opera timp de zece ani, unde a dirijat peste 160 de spectacole.

Trăsăturile jucăuşe şi părul tuns scurt, parcă apretat, îi dau un aer tineresc, fără să-i reducă din seriozitate. De mai bine de cinci ani, face drumuri între scenele lumii şi România, unde susţine concerte şi masterclassuri (cursuri de perfecţionare interactive, pentru artişti). S-a întors în ţară la începutul lui septembrie, ca să deschidă Festivalul „George Enescu", şi a concertat, cel mai recent, pe 8 decembrie, la Ateneu, când a dirijat orchestra Filarmonicii.

Sub comunism, a studiat la Conservatorul din Bucureşti cu discipoli ai lui Enescu şi ai lui David Oistrakh. Astăzi, revine în România pentru că vrea să dea înapoi ce-a primit cum îi place să spună, fără sentimentalisme. „Ajungi la un moment dat la o vârstă, la o experienţă şi la o anumită notorietate. Şi îţi dai seama că trebuie făcută o treabă. Şi asta e treaba: să ajut."

Aţi părăsit România în anii '70 şi v-aţi stabilit în SUA. La ce vă gândiţi când vă întoarceţi în ţară?

Când am venit prima dată, în 2006, după 32 de ani de absenţă, aveam un sentiment special. Nu ştiam la ce să mă aştept... Acum, când ajung în România, ştiu că sunt multe de făcut şi n-am destul timp.

Vă mai amintiţi cum era atmosfera la Conservator, la Bucureşti? Să studiezi vioara în perioada comunistă nu era tocmai cel mai la îndemână lucru.

Bună întrebare. E adevărat: nu se găsea lapte, carne, dar s