Proprietarul fermei era el însuşi autor de proză şi un pictor apreciat în epocă.

A fost o vreme când între Copşa Mică şi comuna Axente Sever, a existat o fermă care a intrat, graţie lui Lucian Blaga, în istoria literaturii. Era o fermă întemeiată de un personaj surprinzător prin vocaţiile lui: Marin Ciortea (1899-1962). Era inginer electronist şi director tehnic al „Societăţii de Gaz Metan" din Mediaş, dar era şi un cunoscut artist în epocă, autor de povestiri de vânătoare, al unui roman, fiind însă şi un pictor talentat care a lăsat peste 60 de tablouri.

Ferma lui a fost ca un fel de refugiu pentru marii cretaori ai vremii, fiind găzduiţi aici, ca într-o tabără de creaţie alcătuită din căsuţe mici din lemn, dar prevăzute cu tot confortul necesar unor oaspeţi iluştri precum pictorii Ion Vlasiu, Al. Ciucurenco, Catul Bogdan, pictoriţa Magdalena Rădulescu - care a realizat, aici, tabloul lui Lucian Blaga, considerat de acesta ca pe o „izbândă a artei"-, Maria şi Aurel Avramescu, dar şi Mihail Sadoveanu.

Lucian Blaga publica, în 1936, volumul „Religie şi spirit" - cu dedicaţia „Lui Marin Ciortea". Apoi, Lucian Blaga, în „Luntrea lui Caron", se referă pe larg la acest spaţiu miraculos pentru creatorii români: „După ore de trudă, se întâmpla, uneori, să ieşim cu toţii să cercetăm toate ungherele şi tainele fermei. Treceam de preferinţă pe la prisacă şi ascultam zumzetul harnic al albinelor ce lucrau fără preget, adunând mierea peisajului în fagurii secretaţi şi ai capsulelor mici de lemn, clădite după toate regulile apiculturii şi răspândite pe sub salcâmii încovoiaţi de povara florilor".

Un Mecena pentru literaţi

Marin Ciortea s-a dovedit a fi şi un adevărat Mecena şi în ceea ce priveşte sprjinul financiar pe care, în anumite împrejurări dificile pentru marele poet, i l-a acordat lui Lucian Blaga. Aşa a fost cazul finanţării cărţilor „Rel